JORNAL BUSINESS TIMOR -- MATADALAN BA DEZENVOLVIMENTU EKONOMIA

6 de junho de 2011

CCI Prontu Muda Emprezariu Dependente ba Konstrusaun Sivil

MANATUTU- Diretor Ezekutivu Camara Comercio Industria Timor Leste (CCITL) Etelvino Mousaco hatete atu muda dependensia emprezariu timoroan sira ne’ebe agora daudaun barak mak involve liu iha area konstrusaun sivil, CCI sei halo formasaun no treinamentu ba sira atu nune sira bele investe mos iha area seluk.
“Ami prontu atu fo kapasitasaun ba emprezariu sira atu diversifika sira nia negosiu, hodi muda fali sira ba negosiu seluk,” hatete Mousaco ba Business Timor foin lalais ne’e iha Manatutu.
Nia dehan atu hasai no halo emprezariu sira labele butuk hamutuk iha area konstrusaun sivil, CCI sei fo formasaun no kapasitasaun ba emprezariu sira atu nune sira labele dependente iha area refere.
Tuir diretor ezekutivu ne’e katak projetu governu iha loron ida sei hotu tanba ne’e emprezariu nasional presiza iha tan negosiu seluk tanba vizaun CCI atu hasai emprezariu sira nia dependensia husi projetu governu.
“Projetu governu agora mai tanba presiza atu dezenvole lalais nasaun foun ne’e tanba ne’e iha loron ida mos projetu ne’e sei remata,” hatete tan nia.
Atu muda fali sira ba negosiu seluk hanesan hare ba area sira hanesan produsaun ikan, na’an, no emprezariu sira tenki investe osan ne’ebe agora daudaun sira hetan husi projetu ba iha area seluk.
Tanba ne’e nia hatete atu muda mentalidadde ne’e presiza halo kapasitasaun ba emprezariu sira. Presiza halo produsaun ba buat seluk hanesan na’an, agrikultura, no area seluk.
Nia dehan atu emprezariu nasional sira kontinua moris diak entaun tempu ona sira tenki investe iha area seluk.
Tuir informasaun ne’ebe jornal ne’e hetan katak emprezariu sira ne’ebe agora daudaun hamahon an iha CCI-TL 75% mak halao sira nia atividade iha area konstrusaun sivil.
Nia parte mos husu ba emprezariu nasional sira ne’ebe agora daudaun moris ho vida kontrusaun atu komesa ona halo investe ba iha area seluk, tanba depende ba projetu labele halo osan.
“Depende ba projetu ita labele halo osan, ita bele moris, ita bele sosa sasan ita han, no sosa buat ruma ba familia, maibe atu sai diak liutan iha vida emprezariu ita tenki investe osan ne’ebe halo husi projetu ne’e ba negosiu seluk.
“Se ita la investe osan sira ne’ebe manan husi projetu tenki investe iha area seluk,”dehan nia
Nia dehan atu hanorin emrpezariu sira atu halo investimentu iha area seluk presiza mos hare ba sira idak idak ninia kapasidade. (R1)

Sem comentários: